Dumitru CRISTEA tratat de psihologie socială


Citită aprilie – mai 2022

Iată ce zice AI GPT despre ea: 

Cuprinzând aproape 1000 de pagini, acest tratat oferă o analiză detaliată a comportamentului uman în context social, integrând teorii clasice și descoperiri moderne. Este structurat în 12 capitole care acoperă teme ca:

  • Bazele psihologiei sociale: definirea domeniului, relația cu alte științe umaniste și principalele orientări teoretice, inclusiv behaviorismul, teoriile cognitive și psihanalitice.
  • Realitatea socială: explorarea modului în care indivizii percep și construiesc realitatea socială, rolul reprezentărilor sociale și erorile cognitive asociate.
  • Persoana și identitatea: analiza personalității din perspectivă psihosocială, formarea imaginii de sine, identitatea socială și conflictele de rol.
  • Relațiile interpersonale: dinamica relațiilor sociale, comunicarea, influența socială, persuasiunea și manipularea.
  • Structuri sociale: studiul microgrupurilor, organizațiilor, liderilor, conflictelor și performanței de grup.
  • Fenomenologia socială: analiza mulțimilor, opiniei publice, comunicării de masă și conduitelor sociale precum cele morale, economice, estetice și religioase.
  • Mediul psihosocial și sănătatea: impactul mediului asupra sănătății mentale și sociale, precum și psihosociologia habitatului.

Iată ce am considerat eu relevat – pe pagini: 

18 antropologia culturală poate studia profilul spiritual al diverselor epoci istorice.

19 sentimentele, atitudinile, motivațiile și aspirațiile cele mai profunde își extrag conținutul și se manifestă în forme specifice, ca expresie a unor relații complexe ale persoanei respective cu alte persoane, grupuri, organizații și instituții sociale.

20 viața omului capătă sens și semnificație numai in contextul câmpului socio cultural in care trăiește.

21 psihologia socială este știința care studiază în mod sistematic interacțiunile umane și fundamentele lor psihologice, fenomenele psihice care se dezvoltă în contextul relațional împreună cu legile care guvernează formarea, manifestarea și dinamica

25 Gabriel Tarde – imitația este procesul fundamental care sta la baza societății.

26 Durkheim – suicidul apare ca rezultat al individualismului și dezinserției sociale.

30 antropologie culturală tradiție, ritual, credință, normă, model cultural, personalitate de baza, interculturalitate 

36 psihologia socială – un instrument de auto-perfecționare umană

39 metoda – calea de urmat in abordarea și rezolvarea unei clase de probleme.

49 sociometria – preferința, respingerea sau indiferenta fata de ceilalți membrii ai grupului, activități curente, petrecerea timpului liber, rezolvare situații problematice.

50 supunere/dominanță, adaptare/anxietate, supunere/independența, emotivitate/dinamism.

57 constructele mentale influentează decisiv comportamentul individual și de grup.

61 Levi Strauss -șamanul reușește prin ritualul sau incantatoriu sa inducă ordinea și coerenta simbolica a unui mit planului BIO-somatic la care se referă. Iar boala, ca expresie a dezorganizării funcțiilor biologice ale organismului, cedează sub forța reordonatoare a spiritului. Ideea înfrânge materia! O reorganizează. 

Ordinea spiritului – interpretarea coerentă in plan simbolic a unei posibile Realități. 

73 strategii de optimizare a relațiilor umane in situații sociale concrete.

74 Serge Moscovici – realitatea nu este un dat, este un proces. 

80 transformarea instinctului gregar intr-o matrice realatională.

Viabil = caracter coerent și unitar, care se racordează armonios.

86 relații sociale reglate de anumite norme și valori culturale, politice, religioase, morale, juridice sau economice.

87 – elaborea de comportamente adaptative adecvate .

101 factori subiectivi: sentimente, credințe, interese, opinii 

103 cecitate sectorială – vedem ceea ce dorim sa vedem, și nu percepem acele aspecte ale Realității care ne sunt dezagreabile, crează un conflict interior, o disonanță puternică sau reprezintă o Amenințare la adresa imaginii de sine.

106 orice schimbare calitativă intr-unul dintre planuri va determina la rândul sau schimbări in celălat plan, rezultând oîmbogățire, diversificare și rafinare progresivă a structurilor cognitive și acționale ale subiectului.

Limbajul – forma și instrument al gândirii.

110 sangvinic = inteligenta, stabilitate emoțională, imaginație creatoare, îndemânare practică.

119 atribuirea exterioara a eșecului – pastrarea respectului de sine și a încrederii, chiar dacă se pierde constant.

121 de cele Mai multe ori informația cea mai accesibila este luată in considerare.

123 efectul de nimb, aura – le zici oamenilor ca ești bogat și o sa te trateze diferit, chiar dacă nu ești. Succesul generează succes. Insuccesul generează insucces.

124 selectivitatea memoriei se manifesta și in funcție de fondul emoțional pe care se desfășoară activitatea, dispozițiile pozitive facilitează rememorarea pozitivă.

130 sterotipizarea gândirii – abandonarea spiritului critic și a semnalelor de feedback. 

131 valorile = principii generale de viața in concordanța cu idealurile unei comunități. Ce e adevărat, drept, frumos, util, eficient.

136 sănătatea spirituală și materială a societății = calitatea modelelor pe care le promovează 

141 Semnificația stimulului in formarea atitudinii. Simul gen judecată socială sau persuasiune 

142 drame existențiale personale, revoluții sau crize sociale – determina in individ și sau grup modificări ale sistemului de reprezentări despre viața și lume. Ce pot duce la schimbarea sistemului comportamental și atitudinal sau la redefinirea sistemului de valori, norme și modele.

148 negocierea socială a realității – metoda de preîntâmpinare și rezolvare a conflictului. Necesita abilitate cultivată de a comunica și de a îmbina asertivitate cu flexibilitate.

168 realizarea de sine prin creație ca factor in explicarea comportamentului individual și de grup – Jung. Arhetipurile ca forța de atracție și modelare a eului. Arhetipurile generează cultură. Instinctele sunt opuse culturii. 

172 E Fromm – trebuința socială are ascendent asupra trebuințelor biologice.

175 mai bine înlocuiești proiecția inconstienta cu un ideal spiritual.

191 avitaminoza afectivă – disfuncționalități psihice și comportamentale.

192 protecție afectiva și materială vs independență și recunoaștere 

200 Noica bogăția nedeslușită a haosului.

Identificare, înstrăinare, apoi reunire treptată.Redescoperire, înțelepciune, împlinire de sine. 

202 o autoapreciere scăzută mărește șansele unui eșec, care va duce la rândul sau la o și mai accentuată depreciere de sine; o autoapreciere înaltă, implicând o motivatie și o implicare superioare, augmenteaza șansele unor performante superioare, ceea ce va conduce la creșterea eficacității de sine.

207 monitorizarea de sine – flexibilitate adaptativă, pragmatism acțional.

222 rolurile pe care le interpretam cu convingere nu rămân fără consecințe. In timp personajul se insinuează in structura persoanei, inducându-i caracteristicile sale.

224 reactualizarea unor trăiri complexe de natura pozitivă influentează semnificativ încrederea in sine a subiecților. Drept urmare concentrarea pe trauma dezvolta gândirea critica, nu și încrederea.

228 dragoste – experiența unei relații afective dorite, intense si împărtășite de partner

231 nivelul de aspirație – indicator important al structurii motivaționale, atitudinea proiecția și capacitatea de auto-realizare a persoanei; dimensiune majora a personalității.

234 încrederea în sine crește corelativ cu tendința creșterii nivelului de aspirație. Ruperea lanțului de condiționări negative.

248 împăcarea cu sine și cu lumea – dimensiune esențială a actului terapeutic.

252 epigeneza = fiecare element nou se dezvolta pe baza unuia format anterior.

263 societatea este o totalitate de relații interumane.

266 persoanele ce aparțin unui mediu relațional stimulativ și pozitiv. Izolarea relațională constituie prin ea însăși un factor psihopatogen.

268 afiliația este o caracteristică generală și esențială a ființei umane de a căuta sa inițieze și să păstreze contacte cu semenii, aceasta fiind o condiție a funcționarii societății ca un sistem care asigură existența și perpetuarea speciei.

269 aspectul afectiv primează asupra celui biologic și utilitar

271 ecologia socială vizează in mod explicit cultivarea unor stiluri relaționale pozitive, cu efecte benefice atât in plan individual, cât și social. Experimente de reinforcement pozitiv subtil. Nu ajută-te singur și elogii amăgitoare, personalizate.

286 senzualitate – tandrețe, sexualitate – erotism.

288 resurse: dragoste servicii bani bunuri informație statut sex protecție considerare pozitivă(valorizare) sprijin solidaritate atașament speranța 

324 Întâlnirile repetate fac ca treptat persoanele respective sa devină reciproc familiare unele altora, ceea ce determina apariția unui sentiment pozitiv. Orice stimul nou generează o stare de tensiune, incertitudine sau anxietate, sentiment care se diminuează pe măsura ce situația sau stimulul ne devine familiar.

325 apropiere fizica și socială – accesibilitate – întâlniri repetate – familiarizare – sentimente pozitive – relație preferențială stabilă.

Simplul fapt al expunerii repetate mărește probabilitatea unei percepții pozitive a unui stimul

326 sentiment de securitate și confort psihic. Optimizare a intimității, tranzacționarea spațiului personal

Cuplurile care au reușit sa și delimiteze de la început spațiile personale și frontierele au demonstrat respect reciproc, au dezvoltat relații armonioase cu cele mai reduse conflicte interpersonale.

332 – informația in sine fiind percepută deseori ca apanajul puterii, a unor calități personale sau a unei poziții sociale deosebite. 

342 Saint-Arnaud susține că iubirea trăită sub toate formele ei potențează și îmbogățește viața spirituală a persoanei îi mărește încrederea în sine și asigură cel mai bun suport energetic pentru realizarea de sine. 

Toate relațiile socio afective pozitive puternice au importantă funcția motivațională asigurând un suport energetic indispensabil obținerii de performanță în plan individual și social . performanța devine mijloc de valorizare pentru ceilalți

343 formă exacerbată de extaz emoțional.

344 Dragostea este un sentiment care dă sens și plinătate vieții sufletești și sociale

349 rolul preponderent al femeii in menținerea și dezvoltarea calității în relațiile de cuplu.

352 persoanele de succes au abilități relaționale superioare care sunt argumentate aproape după fiecare reușită socială sau profesională

372 Imaginea de sine joacă un rol esențial în dinamica relațiilor interpersonale ceea ce solicită o atenție deosebită pentru a nu afecta în niciun fel prestigiul locutoruli

379 Prin intermediul limbajului stările emoționale și atitudinale capătă un mai mare grad de structurare și conștientizare premisă importantă a dezvoltării – unor relații interpersonale lucide și eficiente în plan social

381 Platon “drumul împreună spre adevăr și armonie”.

411 Pentru a obține anumite efecte dezirabile și relevant în plan comportamental și acțional trebuie să se opereze preponderent asupra sistemului atitudinal

423 persoanele care dezvoltă relații afective pozitive au tendința de a-și modela reciproc comportamentele din dorința de asemănare incluziune protecție și recunoaștere în cadrul grupului de apartenența

432 dorința inconștientă auditoriului de a se identifica cu o persoană care posedă calități deosebite: farmec carisma umor inteligență putere socială sau capacitatea de auto control.

433 Cu cat Frica este mai puternică cu atât tendința adoptării unui conduite care să elimine pericolul invocat este mai mare.

464 Comportamentul deviant este întotdeauna considerată expresia unei disfuncționalități în plan psiho individual sau psihosocial adică o dizarmonie a personalității în relațiile cu sine însuși și cu cei din jur

473 are autoritate cel ce te sporește.

JJ Rousseau Forța se transformă în drept și supunerea în datorie.

Victimologie, juventologie.

489 aptitudinile au o componentă nativă.

493 A interacțiunea înseamnă implicit a negocia poziții resurse și expectanțe.

498 organizațiile sunt formațiuni deliberat constituite în vederea atingerii unui anumit scop prin folosirea explicită unor strategii de decizii și control

506 În mulțime legăturile sunt slabe instabile și predispuse la contagiune afectivă cu o durată redusă de existența dominată de irumperi de  credințe și pulsiuni latente, pe fondul unor manifestări paroxistice care pot oscila între apatie și violență fără conștiință clară a scopurilor

526 Zona de mister și inefabil ce caracterizează formarea afinităților elective are o structură emoțională complexă. Ea ține de farmec, prestigiu, altruism, competență, implicare, rezolvare, statut, experiența de viață. 

540 Este foarte utilă constituirea unor rețele duble – una structurată preponderent pe caracteristicile sarcinii și comunicarea funcțională iar cealaltă pe nevoile psihosociale ale membrilor grupului comunicație de consum

Istoria personală cu iz de Aură 545

557 Noțiunea de coeziune este fundamentală pentru studierea grupurilor, oferă suport pentru acțiunile de intervenție

Coeziunea este definită ca totalitatea câmpului de forțe care are ca efect menținerea laolaltă a membrilor unui grup opunându-se  forțelor dezintegratoare

Uniformitatea și conformismul ca liant al grupului.

569 Leadership realizează conexiunea armonizarea și integrare a grupului cu alte elemente ale sistemului social persoane grupuri organizații instituții o asigură funcționalitatea sistemului în raport cu obiectivele sale constitutive

604 Contracultură refuzarea banalităților vieții obișnuite a convenționalului și a masificarii.

607 emoții de speranța și iubire, bazate pe afinitate, intimitate și încredere 

619 sinectica = creativitatea poate fi stimulata prin demersul de a face insolitul familiar și familiarul insolit.

690 conducerea constă într-un ansamblu de activități și relații sociale specifice implicând procesele psihosociale de autoritate putere comunicare și influența prin care se asigură inițierea coordonarea și finalizarea acțiunilor umane

712 sursă de satisfacție bunăstare stabilitate realizări personale și valorizarea socială.

756 diferența dintre cultura actuală dominantă și cultura ideală dominantă

Cultura rolului abaterea de la standard nu este acceptată, rolul este mai important decât persoana oameni ambițioși cu standarde înalte orientate spre putere și autocontrol sunt nesatisfăcute în această situație.

760 Cultura persoanei libertatea și autocontrolul prevalează asupra cadrelor standardizate

764 Ritualurile și ceremoniile asigură identitatea psihosocială și un sentiment de apartenența prin valorizarea și mândria participanților

768Performanța psihosocială nivelul calitativ de asigurare unei satisfacții profesionale superioare a unor relații interpersonale pozitive a unui climat tonic și un moral indicat prin oferirea unei perspective clare asupra dezvoltării personale si  organizaționale 

800 Societate globală comunități psihosociale

Generalitatea sctructurală și funcționalitatea concretă.

850 cosmopolitism tendința de a prelua modele culturale străine din zone care au un nivel superior de dezvoltare într-un anumit domeniu care le-ar putea conferi un statut social mai înalt

888 ascendenta spiritului asupra materiei și biologicului este reprezentata de sacrificiu?

909 agresorul are in general un câmp de conștiință îngustat?

922 dragostea este calea prin care Condiționarea exterioară devine constrângere interioară 

965 toleranța este înnobilare sufletească. 

988 emoțiile puternice și prelungite sunt o sursa de stres.

1006 În spațiile verzi fântânile grupurile statoare arhitectura generala clădirilor gradul de poluare fondul sonor cromatica și așa mai departe toate sunt expresia unor stări generalizate în timp dar sunt și creatoare de stări de spirit atât pentru locuitor cat și pentru călător vizitator sau turiști 

1009 poluarea toate formele de degradare a mediului natural și psihosocial având ca sistem de referință cele mai înalte valori și norme spirituale ale unei culturi. Orice formă de poluare duce la distrugerea sau alterarea condițiilor optime de viață la stricarea echilibrului armonios care trebuie să existe între om și mediul său între om și produsele activităților sale materiale și spirituale

1013 iubitorii de natură a un mai mare respect față de semenii lor au mai multă înțelegere față de problemele celor din jur și sunt dispus la întrajutorare într-o mult mai mare măsură decât cei care ignoră sau sunt insensibil față de natură

1014 Psihologia socială poate fi un instrument esențial pentru perfecționarea spirituală a omului și pentru armonizarea și împlinirea existenței sale efemere. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *