pisica


scrisă 20-27 mai 2024

Ce nucleu afectiv și senzorial îți poate declanșa un mamifer păros 

Prin iubirea lui necuvântătoare îți face loc 

Să fii cum vrei tu 

Să te exprimi dincolo de condiționare 

Pisica mea a trăit 16 ani

Mi-am modulat  maturizarea în compania ei

Mi-am respirat diversificarea emoțională în blana ei.

Exercițiile de afecțiune conștientă i le-am dăruit ei prima

Și ea mie un devotament pisicesc

Când vin acasă pare ca încă o găsesc la ușă 

Poate că a plecat în vacanță 

Percepția instanta e că se va întoarce. 

Îi simt intens prezența 

Mă tot aștept să o aud, să apară 

Dar e un gol.

Un gol apăsător, un uzurpator 

Al bucuriei 

Adio iubita mea, adio

Sunt lama rece in care m-a transpus Briss 

Durerea e foarte grea

Dar parca m-a eliberat de frică

Și văd clar; dens, cu scop 

Iubirea necondiționată, animală, a dispărut 

Lăsând loc umanului nuanțat și întemeiat în conștiință și transcendență. 

Concretul acestei pisici m-a ajutat 

Am primit-o la 24 de ani de ziua mea

De la mama

Era din Copălău, un sat din Botoșani 

O maidaneză standard, tigrată cu pete albe

Năsucul maro, mustățile foarte lungi

I-am zis Tobi, în 2008 îmi plăcea tare Amon Tobin

Am refuzat să o castrez, să-i ciuntesc esența 

A avut nenumărate episoade stradale 

După câteva zile mereu se întoarcea acasă 

Niciodată nu a făcut pui, pesemne era stearpă 

Adora să mi cerceteze și miroasă oaspeții 

Cu cat erau mai mulți cu atât era mai extatică 

Îmi dormea la picioare 

Ar fi vrut ea la gât, dar îmi feream gura de păr

Detesta întâlnirile cu veterinarul 

Stătea flămândă mai multe zile după fiecare vizită la cabinet 

Adora mâncarea de om, mai ales tocana 

Se mulțumea și cu dieta recomandată științific 

De purina și royal canin și hills

Mă asista ca un paj credincios în activitățile mele casnice 

Pe masă lângă laptop

Sau în poala mea torcând 

Sau pe covor, gudurându-se când și când 

În momentele mele de gimnastică la sol 

Se ferea de aspirator 

Îmi lingea lacrimile când plângeam 

Simțea de vreo 2 zile ca o sa i vină sfârșitul 

S a uitat în ochii mei

Parcă plângea 

Mi aș fi dorit să îi ling eu lacrimile 

Sunt spritul de piatră a tuturor sufletelor animale 

Ce au fost crezute oameni