Către mine


Învolburat, înflăcărat,  acuns subtil de tsunami-uri mi-e subiectul

Pe un piedestal maiestos cu străluci îmi pun obiectul

Mă ataşez colosal şi inert de ale celorlalţi perspective

Ameţind şi dosind emoţiile şi afectele veritabile

Mi-e frică de posturi caritabile

Raţional îmi conturez, vreau să mă deschid, vreau să mă arunc

Trăind matur ce simţeam atunci când eram prunc

Cristalinul sufletului incipient

Prin auto-mutilări ascuns latent

Aceste raţionalizări sunt forme fără fond

De ce e necesară rima?

Să-ţi spun că eşti ca o gutuie?

În spatele delicateţii pufului şi persistenţei aromei ameţitoare rămâne o undă de sterpezeală

Am timp şi energie să îmi vărs maţele în windows la ceas de seară

Îmi vine să spun că ar trebui să îmi fie frică şi ruşine

De tumultul radioactiv ce îmi vine

E prima oară când experimetez nuclearul

Tot egocentric construiesc arsenalul

Poate în etapa anală sunt în hău

În mintea copilului tot ce se opune dorinţelor sale este rău

Vreau gratificare dar nu o trăiesc

Dacă ceilalţi nu mă bagă în seamă îmi vine să căsăpesc

Eşti un corn al abundenţei şi pâinea cu apă ţi se parea prea mult

Dacă ţi se oferă deja percepi că s-a dezvoltat un cult

Atâta dăruire pentru ce?

Că acum încep să mă afund, aoleu mi-e frică ca de ace

Împărăţia cerurilor e o stare interioară

Uneori e confundată c-o iubire de-o vară.

Îţi place viorele, e moale… dacă m-ai culcat ca pe gâşte

Îmi place, îmi place, stările reprimate încep să muşte

Şi cum ar fi fost dacă la tine în hrubă erau şi muşte? 

Le înţepam cu acul şi căram băşini cu sacul

Ca toţi ceilalţi tensionaţi trăim veacul

Vreau ca cineva să-şi asume responsabilitatea existenţei mele

Lejeră să-mi fac filmele

Hopa! Am transpus femininul

Vai doamne din stârpitură preaplinul

Posibil ca ce-i acum să fie în mintea mea o saga

Că tot visam la Islanda în Praga

Acum aş bea un brifcor răcoritor

Şi te-aş angaja un timp îngrijitor

Inconştient obstaculant fă-te zi ca să mă pot primeni!

Vreau să trec dincolo de nimeni

Cu toţii suntem oameni

În străchini, oale şi ulcele aş azvârli ca să fac zgomot

Dar mai bine bag o frază căci pot

Din sevă veche tumultul nu s-a potolit

Cumva aşteaptă să fie ostoit

Viorela Strat 22.07.2010