Îmi place să fiu în stare de creaţie, chiar dacă fumez mult şi membrele îmi intră în agitaţie
Efervescenţa exteriorului mobilizează travalul scriitorului
Ghirlanda solitudinii se aşterne pe scăfârlie atunci când eructez o elucubraţie
O generează şi populează trecutele stări ale socialului
Asezonate şi stropite de maelstromul eului vizionar singuratic în animaţie
De ce nu l-aşi lăsa pe dâsnul să intre in dialog exculsiv cu mine?
Nu am nevoie de mediatorul peregerinării de una singură în altă parte
Să-mi dau voie să-l confrunt, chit că îmi voi simţii tensiunile de neputinţă pline
Că găsesc în distructiv unitatea personalităţii mele artistice tre să fie doar într-o carte
Voi experimenta travaliul vizionar doar în interior cu riscul de a cădea în solipsism
Esenţa eliberării de contrarii e mistică
Te –ai adresat omului din mine şi ai produs un seism
Căldura este elementul vital atât al plantei care creşte, cât şi al suftelului infantil care muşcă
Abhorez să întorc spatele ulcelelor de carne
Infernul liniştii de piatră mă plictiseşte până la lacrimi
Cultura este continuitate şi nu un progres smuls din rădăcini, cu amnezice cazne
Comedia devenirii şi a fiinţării îmi dă patimi
Chiar dacă nu cred în ea, penru că hazardul e împărat, vreau să fac escatologie
Aşa de poftă de variete
Precum cu bach şi azur poţi face uneori magie
Cu posibile acuze de scatologie
Stiinţa despre monştrii integrează oare şi stârpituro-mutanţii?
Din mefienţă cac steagu cu aberaţii
Am încercat un solilocviu
Acu spiritul s-a repliat şi arată ce e viu
Adhd şi cât mai puţină caznă
Mult neologism şi teorie te bagă în raznă
Mai bine şezi blând
Lenevind şi dintr-o ţigare trăgând
Ce pastişă, ce farafastâc
Bei o bere dupa care faci hâc-hâc
Aaaaa, ce bună a fost steluţa
Pe post de pastis
Că incă trei uremează în gâtlej să facă uţa
Aşa sunt eu, metis
Ce adoră uneori să fie contrazis
Pic în casa banalei
Binele tradiţional e un tiran neândurător care exercită o insuportabilă contrângere a gândirii şi moralei
Viorela Strat
30.08.2010