Îi cuprinde capul în mâini. Buzele se întrepătrund moale, limbile se încolăcesc, saliva devine una, ritmurile cardiace cresc, respiraţia începe să se sincronizeze. Când gândeşti în imagini poate fi un adevărat supliciu să transpui corpusul cognitiv în cuvinte. Conţinutul iniţial e rareori redat integral.
O îmbrăţişare poposeşte peste cele două corpuri în travaliu incipient. Tresar, se opresc şi prezintă două priviri buimace. Li se dă un ultimatum. În 10 minute este anunţată plecarea. Poate că a fost ceva inadecvat, valul pasional a demodulat tabuul audienţei, poate că aşa cea de-a treia parte implicată în periplul de vineri seara a decis să schimbe locaţia. Spectatorii sunt cruţaţi atunci când unul îşi doreşte exclusivitate.
– Hai să facem o baie!
– Da, da hai!
– Sigur voi o să îmi faceţi o dandana pe aici, distrugeţi ceva…
– Tu ne-ai adus aici, deci îţi asumi consecinţele, corect?
Cada s-a umplut având trupurile jucăuşe ataşate de ea. Stropi de apă aburindă dreasă cu puţin ulei parfumat sar în toate părţile. Deja s-a format un mini-heleşteu ce oglindeşte un tumult amestecat de piele apă, păr şi transparent. Ritmurile încep să se sincronizeze, transpiraţia e dizolvată în sunete viscerale. Orgasmul feminin durează în medie între 15 şi 30 secunde. Orgasmul masculin durează în medie între 3 şi 15 secunde. Sexul celor 3 protagonişti aiacestei poveşti este incert.
După o convulsie care nu a fost la unison se mută cu apa şiroind în mijlocul patului. Senzaţiile tactile cunosc tărâmurile umede în coliziune cu bumbacul satinat al cearşeafului, mintea se dizolvă, observatorul atent nici nu a fost remarcat. Continuă într-un amalgam senzual cu multă alipire până endorfinele sunt aglutinate la limita superioară. Încercarea observatorului de a se insera este realizată pe jumătate, este folosit în lucrătura orgasmică, pentru un moment întreaga scenă arată ca un sul uman viermuind. Într-un final şi ultima contracţie îşi dă obştescul sfârşit. Observatorul este ignorat pentru că Morpheus a luat în stăpânire domeniul. Uşor frustrat priveşte galeş imaginea posedată de moş ene şi înveleşte atent cele două trupuri.
– Aaaau mă doare, nu e suficient că îmi iei toată pătura, îmi mai dai şi cu piciorul!!!
– Mmmm lasă-mă, mi-e somn vreau să dorm, iartă-mă ,du-te dincolo…
În camera alăturată se iscă o nouă amestecătură, senzualul a fost părăsit, artileria porno a venit. Degenerează în violenţă.
– Tratează-mă ca pe un nimic pentru că aşa merit, plesneşte-mă!
– Chiar îţi doreşti asta? Eu pot să o fac, din când în când o boare sadică pune stăpânire pe mine… Aaa mă excită.
– Dă, dă, dă vreau să se vadă roşu, scoate ce ai mai rău din tine şi dă-l pe mine!
– Nu, nu te rog nu mai spune asta!
– Hai o dată, dă, nu mai pot, trozneşte-mă!
Trosc, trosc, trosc.
– Aaaahhh şi încă şi încă.
Trosc, trosc, trosc.
– Mă doare aaauuu, aahhh, nuuuu.
– Asta meriţi.
Doi ochi sunt deschişi cât cepele. Se rotesc febril în căutatea unui corp contondent. Poposesc pe două tuburi părăsite în colţul încăperii, unul mai mic şi unul mai mare. Arată ca nişte suluri.
– Oare ce or căuta acolo? Ia să fac eu niţică ordine cu vandalii ăştia, mi-au tulburat somnicul, măcar de o făceau într-un mod plăcut, dar răcnesc ca nişte animale înjunghiate. Şi mai şi bocăne şi troncăne mai ceva ca un parkinsonian în faz terminală pus la spălat de vase.
Încropeşte un soi de cravaşă învelind tubul mic în jurul unuia dintre capetele tubului mare. Deşi în sinea sa se amuză, îşi construieşte în oglindă o mină demnă de Scaraoţchi cu o falcă în cer şi una în pământ. Trânteşte uşa de perete şi intră.
– Ce faceţi mă aici ?! De porno vă arde vouă, de mahala și ieftin, m-aţi trezit!
Plesneşte de câteva ori cravaşa de podea şi de pereţi, apoi o roteşte în stil western deasupra inculpaţilor.
– Ieşi afară! Ne deranjezi!
– Voi m-aţi deranjat pe mine! Vă simţiţi bine?
– Tu nu vezi că ne întrerupi?
– Fie îţi găseşti un loc, fie pleci!
– Hm, nu vreau să ies dar nici treaba voastră nu îmi place.
– Ieşi odată!
– Ooo, câtă revoltă, o pun pe cravaşa artizanală pe voi, i-m-e-d-i-a-t. Cât ai zice peşte! Vreţi porno, lasă că vă dau eu porno! Iar aţi luat droguri, animale ciudate ce sunteţi.
Se iscă o hăhăială generală.
– Mie îmi este puţin fomiţă. Luăm micul dejun?
– Ar fi o idee.
– Nu avem însă nimic pe aici. Ce-i de făcut?
– Facem o comandă?
– La micul dejun?! Ce să mâncăm, pizza, ca beţivii?
– Nu suntem beţivi!
– Aşa e, aseară abia dacă am băut un pahar, cu incidentul vostru, se uitau oamenii ciudat.
– Da ţi se părea ţie că se uită urât, de fapt căutai un pretext să ne duci acasă.
– Mă duc eu să cumpăr ceva.
Mănâncă pâine prăjită cu unt şi cu brânză, şuncă de praga, miere şi beau un ceai de muşeţel. Se uită puţin la televizor parlamentând pe marginea incidentelor de la Universitate şi se angrenează într-o nouă viermuială. Nimeni nu este lăsat pe dinafară. Juisează şi pleacă fericiţi fiecare pe la treburile sale.
14 ianuarie 2012