16.11.2025

În noiembrie 1324, târgul viermuia ca un copil nerăbdător, în magazinul cu jucării de pe TikTok 

tarabele zvâcneau, negustorii își strigau marfa cu voce spartă 

menestreii cântau 

amărâții cerșeau

țăranii gura căscau 

tobele băteau 

lumea freamăta ușor-ușor,

aștepta execuția…. 

când – hop! – pe butucul de judecată sări o mogâldeață bleu,

un la bubu cântător, mic, rotund, roșu-la-ochi, venit direct de niciunde și de peste tot.

Gurile se cască, norodul se îmbulzește,

Ca la diavol se crucește

La viitorul ce tocmai se ivește 

Un târgoveț strigă: „E demon sau e înger?”

Pulsul creaturii bate impecabil 

LA BUBU- LA BUBU – LA LA BUBUBUUU- LA BU LA BU LA BUBU LA BUBU LA BUBU LA BUBU!

Realism magic și idealism pragmatic

Șoc și groază 

Meșteșugarii se sperie,

babele scuipă în sân

Preotul fuge la fântână,

jură că a văzut diavolul jucându-se cu o scânteie hapsână.

Nobilii, obișnuiți cu scamatorii ieftine, izbucnesc în râs isteric,

căci sunetul pare miraculos-periculos.

Lângă ei, un bătrân lepros 

ridică mâna tremurată, jură că vede un înger căzut într-un ceaun cu tocană umplut 

O femeie cu pruncul în brațe strigă: „Poate vindecă! Poate salvează!”

Vrăjitoarea legată la stâlp chicotește ascuțit, vocea îi dansează,

A venit „cheia dintre lumi”! 

Cerșetorii se năpustesc, mai să dărâme eșafodul

Bătrânele se îndrăgostesc 

Călăul vrea să curme tămbălăul 

Gata cu descântecele! 

Dă să astupe gura vrăjitoarei 

Tacticos se împiedică 

De hârdăul cu smoală 

Pregătit de un soldat 

Nobilii, îmblăniți și rigizi, se ceartă aprins:

„Să-l ardem!”, „Să-l studiem!”, „Să-l vindem!”.

Primarul bate clopotul 

dacă nu e sfânt, poate măcar aduce noroc,

dacă nu aduce noroc, poate aduce bani,

dacă nu aduce bani, măcar aduce povești,

iar poveștile țin de cald iarna

Parcă fiecare vrea controlul asupra vietății stranii,

Întrupează spaima de-o simt cu anii 

Nimic, nici boala, nici foamea, nici bătăile sau miracolele nu seamănă

cu vibratul acela blând-grotesc ce luminează și întunecă.

La bubu pulsează, mulțimea în valuri în juru-i se rotește

copiii trec de la țipăt la hohot în salturi repezi și voioase .

Bufonii-s alertați, ațâță la dansuri turbate

Prostimea mișcă picioarele ca-n transă.

nobilii se clătină în ritm 

Vrăjitoarea legată se unduiește ca posedată de viitorul însuși,

Un preot speriat țipă: „piei duh păgân! Doamne, unde ești?”

Târgul e o farsă cosmică – groază, râs, extaz, dans colectiv. 

EFECTIV 

Ca pe TikTok 

Creatura dispare, fără fum, fără sunet, fără avertizare,

Lasă un târg care tremură între credință și dezlegare.

Oamenii fac o horăn no e

Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima nebună! 

Între noi să nu mai fie decât spor și armonie! 

LA bubu s-a dus, dar ritmul ne poartă,

din groază și râs facem lumea mai clară