Citită în ianuarie 2020

Utilă și interesantă și în ianuarie 2025, după 5 ani.

P 2 – limbajul este expresia minții autorului.

“There is more than one way to do it.”

Digital meritocracy – ideile sunt evaluate in funcție de cât de folositoare sunt și originalitate, nu în baza șarmului și șmecheriei persoanei ce le-a emis.

În loc să lenevești consumerist ești entuziast să afli cum merg lucrurile și să le faci să funcționeze mai bine.

P 3 – curiozitate neobosită, modalități de a transforma cursa adolescentină pentru cunoașTeresa misterioasa într-o carieră rentabilă și profitabilă.

Silberman vede o societate convivială de singuratici in autiștii pasionați de tehnologie ce socializează și inventează pe val.

P 5 – autismul a fost descoperit în 1943 de Leo Kanner. De la grecescul autos, pentru că acei copii păreau fericiți în izolare.

P 7 – Temple Grandin face design industrial din autismul ei, ce este și o dizabilitate și un dar.

P 11 – un om cu sindromul Asperger spune în articolul trimis autorului cum îi percepe pe majoritatea oamenilor ca fiind enervanți și ilogici.

P 16 – Amanda Amelia Baggs – femeia autistă cu video pe YouTube care spune cum limbajul ei nu este despre a proiecta cuvinte și simboluri pentru ca oamenii să le interpreteze, ci despre a fi într-o conversație constantă cu fiecare aspect al mediului ei, să și reacționeze fizic la tot ce o înconjoară, un răspuns constant la tot ceea ce este în jurul ei.

P 17 – Autreat, loc unde autiștii scapă de supra încărcarea senzorială.

P 78 – unii autiști nu cunosc altă modalitate de a se conecta cu ceilalți decât prin a le face în ciudă.

P 89 – capacitatea de adaptare socială, imaginație și desfătare spontană. Măsurarea lor de către Weiss în copii. Plus cum reacționează la constrângere și autoritate.

“Determinarea capacităților înnascute ale copilului, componentele alterabile ale personalității lui, cauzele comportamentului patologic, ce îi va asigura fericirea personală, securitatea, bunăstarea socială.

Care este locul lui, în familie, în societate, care sunt scopurile și ambițiile lui personale și cum pot fi realizate.”

Redescoperirea potențialului umanității lor.

P 91 micul pacient Gottfried care se bucura atunci când îi dădea atenție orice adult, spre deosebire de ceilalți copii ce dezvoltau atașament pentru un anumit membru din personal.

Gottfried doar încălca regulile ca și cum nu existau, în timp ce ceilalți copii le luau în derâdere.

P 93 – Gottfried putea vedea prin fațadele de plitețe, prin jocurile sociale de pe lângă el dar nu le putea juca în avantajul său.

Vigoarea atletică ca un semn al sănătății spirituale.

P 98 – Bleuler – gândire autistă = ruminare centrată pe sine și retragere în lumea fanteziilor proprii. Copii autiști își urmăresc interesele și scopurile de parca lumea exterioară nici nu ar exista.

P 99 interesele autiștilor sunt remarcabil de variate și originale.

P 103 Asperger spunea că desconsiderarea evidentă a autorității manifestată de pacienții săi putea fi dezvoltată în scepticismul necesar oricărui om de știință.

Plus că nu cred în nimic și pot abstractiza.

P 105 – autiștii sunt imuni la laude și presiunea grupului dar foarte sensibili la argumentări și subiecte logice.

Motivația obișnuită a elevilor în a învăța este că se identifică cu profesorul. Autiștii învața de dragul învățatului sau al intereselor lor pasionate. Nu le pasă ce simt profesorii lor pentru ei, vor doar să cunoască.

P 113 Martin Barr – Eugenie 

P 119 entuziasm și dedicare, o enormă disciplină și control, cu teribilă persuasiune.

P 177 eleva ce nu avea nici o dorință să-i facă pe plac profesoarei și nici spirit competitiv.

P 182 – autosuficiență, teroarea în fața schimbării.

P 190. Asperger a văzut in autiști o formă de inteligență ce culege sistematic date despre mediul din jur. Leo Kanner a văzut in ciudățeniile lor doar o disperată încercare de a obține afecțiunea parentală.

P 199. Copii recompensați pentru comportamentul perfect  deșteptăciune și auto-suficiență și deșteptăciune. In loc să fie valorizați doar pentru că există, ceea ce credea Kanner că i-ar fi ajutat să nu fie autiști.

P 202 Bettelhein a făcut față ororilor lagărului de concentrare nazist pentru că se concentra pe observarea lucrurilor, căutând mereu să tragă învățături bune din ele. În loc să se predea pur și simplu procesului dezumanizant. A văzut cum moartea fizică urma morții psihologice. A stat 11 luni, până în Aprilie 1939, când rudele lui au făcut eforturi să îl scoată și trimită în America, unde era și soția lui.

P 235 – apariția genului science-fiction in care nuanțele relațiilor inter-personale nu erau importante, femeile existau ca o recuzită nefericită ce trebuie salvată și eroii erau caști, iar știința cucerește forțele negre ale iraționalității și ignoranței.

P 236 – romanul SF Slans, scris de Samuel Lann, în care ființele umane normale nu erau salvatorii, ci dușmanul .

P 239 pentru oamenii cu probleme din spectrul autist, universul SF este fascinant și liniștitor, dincolo de apăsarea conformismului socialului cotidian ce îi confuzează. Pentru că nu prea include socializare.

P 249 John McCarthy se gândea în anii 50 să facă mașini ce ar putea stimula achiziția umană de cunoaștere. Anticipa fantastic Internetul de azi, ca un mistic cu Asperger ce era.

Informația – ca o utilitate centralizată.

P 255 Lee Felenstein dorea să construiască o nouă societate care nu era bazată pe “mass consumption and vacuous spectacle”. Se zice că era autist, “he never felt at home around people”.

P 257 autiștii pasionați de tehnologie meșterau la comunicarea virtuală ce nu includea dificultatea contactului vizual, limbajul corporal, tonul și necesitatea de a crea impresii bune.

P 271 Rimland – autismul este o dizabilitate perceptivă înnăscută și nu o formă de psihoză cauzată de o traumă din copilărie.

P 273. În 2015 cercetătorii de la universitatea din Edinburgh au observat ca genele responsabile cu autismul sunt aceleași asociate cu nivele înalte ale abilității cognitive – rezolvarea de probleme, sarcini ce solicită o inteligență practică, non-verbală.

P 286 – Lovaas, Applied Behavior Analysis = ABA.

P 302 în 1970 autistul William Donovan, 21 de ani, explica cum distrugea lucrurile și făcea haos pentru că nu putea vorbi. Dar și pentru că aceasta îl făcea să se simtă bine.

Pare că autiștii au nevoie de o recunoaștere calmă, politicoasă și detașată a prezenței lor.

P 307 Skinner – eficacitatea pedepsei încetează o dată cu terminarea ei vs învățarea de comportamente adaptative 

P 308 forme de auto-stimulare precum bâțâiala mea.

P 333 Steve Endelson – comportamentul auto distructiv și sau mutilant al autiștilor este o modalitate de a se proteja de senzațiile copleșitoare pe care aceștia le au de la mediu.

P 338  – viața satisfăcătoare de adult – artă, educație, self-expresion, susținere, angajare, a avea un impact pozitiv în viețile celorlalți 

P 353 Lorna Wing a popularizat termenii spectrului autist.

P 361 Bill îi convinge pe jurații americani să îl absolve de statutul de om imbecil recitând  propria lui viață, ca pe o rugăciune. În anii 1970 și ceva.

P 366 se explică cum masele au nevoie de un context profund emoțional pentru a savura un film despre un un personaj cu o dinamică emoțională diferită.

P 369 Dustin Hoffman își dorea sa lucreze în instituțiile psihiatrice considerând că acolo comportamentul uman era cel mai expus.

Filmul Rain Man a popularizat și umanizat condiția autismului.

P 386 – Spitzer, omul care stabilea criteriile de diagnostic și tratament în psihiatrie în anii 70, nu înțelegea emoțiile oamenilor, ceea ce îl ajuta în stabilirea simptomelor, fiind lipsit de zgomotul emoțiilor.

P 399 curiozitatea intensă a devenit perseverență.

P 400 patologizarea excentricității 

P 427 Temple Grandin a simțit pentru prima oară un scop în a învăța, după ce a scăpat de anxietate, introducându-se în dispozitivul de îmbrățișat pe care și-l construise singură, inspirată de ceva similar folosit pentru vite.

Temple nu s-a recuperat din autism ci doar a învățat să se adapteze normelor sociale din jurul ei.

P 441 neurotypical – preocuparea cu grijile sociale, deluziile de superioritate și obsesia conformării.

P 447 ANI-L nișă ecologică, un incubator ce accelera evoluția culturii autiste in 1995.

P 458  trăiește într-o manieră menită să vindece lumea stricată.

Multe din problemele întâlnire de unii nu sunt simptome ale autismului ci probleme apărute din felul în care societatea tratează oamenii ce nu se conformează standardelor normalității.

P 464 queerability – intersecția dintre lgbt și oamenii cu dizabilități.

Modele de vieți autiste fericite, angajate social și creative.

P 466 – cultura Star Trek pe placul neurodiversității autiste, pentru că sublinia implicit cum că cu cât o persoana e mai ciudată, cu atât mai multe are de adus la masă.

P 471 – autiștii sunt de fapt o resursă a umanității ce trebuie integrată social. Pentru autiști creierul “normal” este prea ușor distras, este obsesiv social și suferă de un deficit de atenție la detaliu și rutină.

P 474 – compania daneza Specialistrene, ce angajează oameni din spectrul autist și îi intervievează cu roboți, aceștia demonstrând detașat doar ce skill uri au, nefiind deloc importantă capacitatea lor de interacțiune socială.

P 483 school teachers in Finland- “we can’t afford to waste a brain”.