poezie citită la evenimentul ăiacupoezia de pe 17.01.2024

Poezia mi se relevă, cum i se întâmpla lui nichita 

Doar că monstruoasa lui cultură o sintetizez pe internet 

Adorabil, împletesc inspirații mai ceva ca răchita 

Poate ar fi util un carnet 

Pedant, simandicos, laborios în vers 

Caligrafic în scris 

File fine și divine

Demne să fie rupte

Mumiile și moaștele nu o să învie 

Nu o să te mântuiască 

De pastișă și clișee nu o să te ferească 

Lasă lumea fractalilor estetici să se sălășluiască în tine

Și să te curețe de toată întinăciunea comparației 

Și reproșului și criticii 

Cultura e de absorbit acum așa cum făceau borgii din stat trek

Nediferențiat, că poate trebuie 

Și când vine contextul, nevoia, imediat era scos potrivitul

Doamne de-ar mai fi la modă dichisitul acela universal 

Ce nu era banal 

Doamne, dă-mi mie azi ego mic-pitic 

Și un fes mistic 

Dar nu holistic

Mă închin euristic 

La aproape tot ce nu știu 

Mă stropesc cu prozodie 

Spăl picioarele sfinților cu ironie 

Le șterg cu prosop de simetrie 

Ritmat și eterat poate scap de rapul blestemat 

Stăpâne, dă-ne nouă azi voioșie și ascuțime 

Doar pe flow ne mai scoatem din prostime 

Totuși și lirismul stă pitit sub patul sinelui 

Catrenul e în cămara mamei meșterului Manole 

Rimele le rumegă etern miorița 

Ce mai este poezia astăzi?

Rugăciune și terapie 

Uneori și euforie 

De ne conectează transcedental de uman

Într-un bine cuantic

Amin.